http://cnas.ro/legislatie-nationala/

ORDIN nr. 589/2022 pentru modificarea şi completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2022 şi 2023, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 180/2022
ORDIN nr. 2642/578/2022 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2021 a Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021 – 2022, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021
Hotărâre nr. 1057/2022 privind completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021 – 2022
Hotărâre nr. 1057/2022 privind completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021 – 2022
Ordin nr. 527/2022 pentru completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2022 şi 2023, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 180/2022

 

 

 

 LUPTA IMPOTRIVA DURERII CRONICE

 Durerea este un fenomen subiectiv, complex, cu consecinte diverse, care se regasesc la nivel functional, structural si psiho-comportamental. Spre deosebire de durerea acuta, care are functia de semnalizare a unei leziuni tisulare, durerea cronica genereaza un sindrom complex de tulburari fizice si psihice.
Durerea este un simptom tratabil.  Scopul tratamentului durerii este imbunatatirea funcționarii,  permițând individului sa lucreze si sa participle la activitățile zilnice.

 DUREREA  ACUTA

 Durerea acută trădează,  din punct de vedere biologic,  o destrucție tisulară cu potenţial de gravitate.  Este,  de fapt,  un semnal de alarmă al organismului,  menit să-i permită oprirea unei activităţi distructive,  facilitând procesul regenerator.
Durerea acuta rezulta în cea mai mare parte din boala,  inflamație sau lezare a țesuturilor.  Acest tip de durere apare în general brusc,  de exemplu după traume sau intervenții chirurgicale, și poate fi însoțit de anxietate sau stres emoțional.  Cauza durerii acute poate fi de regula diagnosticata și tratata iar durerea este autolimitativa,  adică este limitata la o perioada de timp și la o anume severitate.  In unele cazuri rare ea poate deveni cronica.  Servește ca o avertizare privind o boala ori o amenințare pentru organism.  Durerea acuta poate fi cauzata de multe evenimente sau circumstanțe, incluzând :
•    Intervenție chirurgicala
•    Fracturi osoase
•    Lucrări dentare
•    Arsuri sau tăieturi
•    Travaliu și naștere

DUREREA CRONICA

Durerea cronica este privita ca reprezentând boala însăși.  Ea poate fi mult înrăutățită de factorii de mediu și cei psihologici.  Durerea cronica persista o perioada de timp mai lunga decât durerea acuta și este rezistenta la majoritatea tratamentelor medicale.  Ea poate și adesea chiar cauzează probleme grave pentru pacient. Semnalele dureroase rămân active în sistemul nervos timp de săptămâni, luni sau ani. Efectele fizice include tensiunea musculara, mobilitatea limitata, lipsa de energie și schimbări în pofta de mâncare.  Efectele emoționale includ depresie, supărare,  anxietate și teama de reîmbolnăvire.

O asemenea teama poate împiedica persoana sa revină la munca sa obișnuita sau la distracțiile sale.
Acuzele frecvente de durere cronica includ :
•    Durerea de cap
•    Durerea dorso–lombara
•    Durerea legata de cancer
•    Durerea artritica
•    Durerea neurogena (durerea rezultata din lezarea nervilor)
•    Durerea psihogena (durere datorata nu unei boli trecute sau leziuni sau vreunui semn vizibil de leziune interioara ).
Durerea cronica poate avea la origine o trauma inițiala/leziune sau infecție sau poate exista o cauza permanenta a durerii.  Totuși,  unii oameni suferă de durere cronica în absenta oricărei leziuni trecute sau a oricărei dovezi de leziune corporala.  Sute de sindroame dureroase sau tulburări compun spectrul durerii.  Exista cele mai benigne,  trecătoare senzații de durere,  cum sunt cele ca înțepătura de ac.  Exista durerile nașterii,  durerea infarctului miocardic,  precum și durerea ce uneor isurvine după amputarea unui membru.  Exista și durerea care insoteste cancerul și durerea care urmează unei traume severe, cum este cea legata de leziuni la nivelul capului și al coloanei vertebrale.
Sindroamele dureroase crornice frecvente la nivelul sanatoriului sunt:
– afectiuni reumatologice (lombalgii, sciatalgii, radiculopatii, artrite/periartrite,  artroze decompensate, epicondilite, tendinite, bursite, guta;
– afectiuni neurologice (migrene, nevralgia de trigemen, nevralgia cervicobrahiala, fibromialgia, polineuropatii, rediculopatii);
– hernii de disc cervico-dorso-lombare;
– durerea cronica din cadrul afectiunilor cardiace, digestive (afectiuni secundare).

Tratamentul durerii la pacientii din cadrul sanatoriului respecta ghidurile de practica clinica.

  1. EVALUAREA DURERII are drept scop elaborarea unui plan terapeutic rational si se face initial si periodic cu ajutorul “Fisei de evaluare a durerii”.

Pe baza Fisei de evaluare a durerii,  asistentul medical stabileste scorul durerii pacientului pe care il noteaza in Planul de Ingrijiri si informeaza medical curant.   Fisa de evaluare a durerii consta in obtinerea de informatii din anamneza pacientului (debutul, caracterul si simptomele asociate) si din evaluarea intensitatii durerii pe scala:
–     VAS:
o    Scala numerica: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 (de la durerea obisnuita pana la durerea cea mai severa):
1.    Durere usoara – scor 1 – 3
2.    Durere moderata – scor 4 – 6
3.    Durere severa – scor 7 – 10
–    FACES Wong-Baker:
o    Scala vizuala: pe baza de emoticoane

 

Principii in evaluarea durerii:
•    pacientu ltrebuie crezut întotdeauna
•    dacă sunt mai multe dureri, fiecare durere se evaluează separat
•    trebuie încurajată discuţia despre durere,
nu întotdeauna bolnavul cu durere cronică îşi arată durerea
•    dacă pacientul nu poate discuta:
–    observaţiile aparţinătorilor
–    alte semen verbale: gemete, suspine
–    expresii faciale, posturi neobişnuite, apăsarea/masarea zonei dureroase
–    modificarea unor valori fiziologice (TA)
–    răspunsul la o doză test de analgetic

  1. TRATAMENTUL DURERII
    – Durerea poate fi controlata prin:
    a) utilizarea schemei terapeutice în trei trepte conform OMS,  în funcție de intensitatea durerii;
    – treapta I de tratament: paracetamol + antiinflamator nesteroidian + adjuvante
    – treapta II de tratament: paracetamol + antiinflamator nesteroidian + derivați de morfina (tramadol / DHC) + adjuvante
    – treapta III de tratament: paracetamol + antiinflamator nesteroidian + derivati de morfina (tramadol / DHC) + morfina + adjuvante
    b) medicamente antalgice,  cum ar fi acetaminofen (paracetamol) sau antiinflamatoare nesterioidiene,  cum ar fi aspirina, diclofenac, ketoprofen, dexketoprofen etc. ;
    c) medicatia specifica afectiunilor cardiace, digestive care au ca si manifestare clinica durerea;
    d) o dieta sănătoasa;
    e) suplimentarea dietei cu vitamina D.  Studii recente indica faptul ca o deficienta de vitamina D în dieta zilnica poate contribui la durerile cronice.  Vitamina D este vitala pentru absorbția calciului și fixarea lui în oase și îmbunătățirea forței musculare;
    f) exerciții fizice zilnice, cum ar fi plimbatul sau înotul;
    g) somnul sufficient;
    h) terapii fizicale si kinetoterapie;

Sfaturi utile pentru pacientii cu durere cronica:
– adoptati o dieta sanatoasa, echilibrata;
– incercati sa indepartati stresul din viata cotidiana, acesta intensifica si intretine durerea cronica;
– renuntati la fumat, deoarece acest obicei poate agrava durerea;
– reduceti consumul de alcool, deoarece agraveaza probleme de somn;
– practicati exercitii de respiratie profunda sau de meditatie-va ajuta sa va relaxati;
– practicat iexercitiu fizic zilnic, deoarece determina ameliorarea durerii cornice prin eliberare de endorfine;
– apelati la masaj, pentru calmarea durerii;
– nu ezitati sa apelati la psihoterapia individuala sau la cea de grup.

 

CONSECINTELE ABUZULUI DE ALCOOL
-abuzul de alcool este cauza celor mai multe accidentari, inclusiv accidentele de masina( o treime din accidentele mortale sunt legate de consumul de alcool)
-consumul de alcool, chiar si in cantitati moderate creste foarte mult riscul de a avea raporturi sexuale neprotejate, crescand astfel riscul de imbolnaviri.
-un alt efect neplacut, periculos atat pentru persoana cat si pentru ceilalti, este violenta si agresivitatea.
-alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala
– abuzul de alcool, consumul matinal “pe stomacul gol”, duce la malnutritie.
– pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian.
-sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza.
-cele mai frecvente complicatii somatice determinate de consumul de alcool sunt: gastritele toxice, ulcerele, pancreatita, diabetul zaharat, hepatita cronica, ciroza hepatica, polinevrita periferica, convulsiile, accidentele vasculare cerebrale si miocardice.
-alcoolul duce la scaderea functiei memoriei, a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului. Iar consumul abuziv poate provoca in timp leziuni organice la nivelul sistemului nervos central ce pot provoca pana la convulsii, delirium tremens sau la dementa. Dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor.
Mai pot sa apara: neliniste interioara, iritabilitate, tulburari de somn, cosmaruri, depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de grandomanie, lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea, izolarea si reducerea sferelor de interes, lipsa igienei corporale, decadere fizica si psihica.
Dependenta de alcool cauzeaza in timp alterarea sentimentelor si relatiilor cu membrii familiei, tulburarea relatiilor interpersonale la servici si in cercul de prieteni, reducerea sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca.

EFECTELE NOCIVE PRIVIND CONSUMUL DE DROGURI
Consumul de droguri debuteaza, mai nou, la varsta de 14 ani sau chiar mai putin. Tinerii isi iau droguri din discoteci, din cartierul unde locuiesc sau din imprejurimile scolii. Heroina este drogul din cauza caruia s-a solicitat de cele mai multe ori asistenta medicala iar canabisul – care costa mult mai putin pe piata neagra – este cel mai consumat halucinogen.
1.Semne, simptome si efecte
Daca a consumat marijuana, atunci: poate avea in buzunare sau in camera foi de tigara, pipe, bricheta, tigari, este somnoros si fara vlaga, are pupilele marite si ochii foarte rosii, rade fara motiv, are un mers nesigur si este ametit, ii este foame tot timpul si mananca multe dulciuri, ii este sete in permanenta, nu isi aminteste ceea ce tocmai s-a intamplat, are un miros specific de frunze arse.
Pe termen lung, marijuana poate determina: diferite tipuri de cancer, tulburari ale sistemului respirator (tuse stranut, sunt mereu raciti), sistemului imunitar si ale organelor de reproducere, tulburari ale memoriei, dificultati de invatare.
Daca a consumat heroina, atunci: este foarte palid, nu mai are pofta de mancare, are pupilele contractate, ca “acele de gamalie”, fumeaza foarte mult, e detasat, indiferent fata de cei din jur, are un miros specific de otet, poti gasi la el sau in camera lui un adevarat arsenal: pliculete cu pudra alba, galbena sau maro, cu gust amar, pipe, ace, seringi, garou, folie de aluminiu, brichete, lingurite, fiole cu apa distilata, hellas sau sare de lamaie.
Pe termen lung, consumul de heroina determina: dependenta fizica si psihica, boli contagioase (Sida, hepatita de tip B si C), sclerozarea vaselor de sange, infectii bacteriene, infectia tesuturilor inimii si a valvelor, artrita si alte probleme reumatologice.
Daca a consumat cocaina, atunci: poate avea asupra lui pliculete cu pudra alba cristalina, cu gust amar, cu miros slab de benzina, are ochii injectati si ii lacrimeaza in permanenta, are pupilele dilatate, este foarte comunicativ, vorbaret, are o atitudine superioara, are un sentiment de fericire si energie, este foarte sensibil la lumina si la sunet.
Pe termen lung, consumul de cocaina determina: iritabilitate, dispozitie schimbatoare, neliniste, tulburari psihice (halucinatii, paranoia), tulburari fiziologice (perforarea septului nazal, afectarea auzului), dependenta fizica si psihica.
Daca a consumat amfetamine, atunci: are pupilele dilatate, are un comportament agresiv, este mai vorbaret, confuz, nu mai are pofta de mancare, poate sa aiba asupra lui tablete, capsule cu diferite inscrisuri si de diferite culori, pliculete cu pudra fina sau mai putin fina de culoare albicioasa sau galbuie, febra, transpiratie, tremuraturi, dureri de cap, vedere dubla si ameteli, are sentimentul ca este puternic, respiratie accelerata.
Pe termen lung, consumul de amfetamine determina: scaderea imunitatii organismului, scadere in greutate, tulburari psihice, comportament necontrolat, violent si irational, deces datorita spargerii unor vase de sange din creier (anevrism), stop cardiac sau a febrei foarte ridicate.
Daca a consumat Ecstasy, atunci: este confuz, are insomnii sau somn agitat, are sentimente de frica nejustificate, are sentimentul ca este urmarit, scrasneste din dinti, are senzatia de greata, are privirea tulbure, tremura, transpira abundent, are tensiunea arteriala crescuta.
2
Pe termen lung, consumul de Ecstasy determina: afectiuni ale ficatului, dependenta, tulburari ale memoriei, tulburari ale gandirii.
Daca a consumat Benzodiazepin (calmante, somnifere), atunci: este apatic, are ameteli, isi controleaza cu greutate musculatura, este mai inhibat, nu se mai poate concentra, ii scade pofta de mancare, transpira, tremura.
Pe termen lung, consumul de benzodiazepine determina: tulburari ale memoriei si alterarea capacitatii de a asimila informatii noi, probleme digestive, sentimente de frica, modificarea acuitatii senzitive (insensibilitate si modificarea sensibilitatii la lumina, sunet, mirosuri), psihoze si convulsii, dependenta fizica si psihica, in combinatie cu alcoolul poate sa aiba consecinte fatale.
Daca a consumat inhalante, atunci: este ametit (ca si cand ar fi consumat alcool), vorbeste nearticulat, are dificultati in a-si controla musculatura, are iluzii si halucinatii, isi poate pierde cunostinta, este somnolent, are dureri de cap, este nervos, agresiv, apatic, are capacitate redusa de a judeca, nu are pofta de mancare, are reflexe incetinite, isi poate pierde echilibrul, este dezorientat, are capacitate slaba de concentrare a atentiei.
Pe termen lung, consumul de inhalante determina: tulburari de crestere, tulburari ale aparatului genital, scaderea imunitatii, anemie accentuata, boli ale aparatului respirator, comportamente deviante, dependenta fizica si psihica.
Toate drogurile au în comun mai multe efecte dăunătoare sănătăţii. Printre acestea se numără: îmbătrânirea prematură, iritabilitate, agitaţie, agitaţie continuă, dureri de cap, ritm alert al inimii, crampe stomacale, stări psihotice, leziuni ale rinichilor şi plămânilor, slăbirea sistemului imunitar, tulburări ale dezvoltării la copiii nenăscuţi, pierderea progresivă a eului, adică tulburări ale funcţiei Eului şi ale autocontrolului la nivel corporal, sufletesc şi spiritual.

 

CONSECINTELE FUMATULUI ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
Pe termen scurt fumatul provoaca:
 Cresterea frecventei cardiace prin solicitarea inimii in mod suplimentar şi inutil;
 Tuse ce rezulta din iritarea faringelui/laringelui;
 Ochi iritati;
 Cresterea monoxidului de carbon din sange;
 Poluarea aerului;
 Scaderea temperaturii pielii;
 Patrunderea primelor substante cancerigene in plamani.
Pe termen lung fumatul duce la:
 Scaderea imunitatii
 Leucocitoza (cresterea numarului globulelor albe → infectii);
 Limfocitoza (creste numarul limfocitelor);
 IMPORTANT! Scade numarul celulelor NK (natural killer) care au un rol esential in apararea organismului impotriva cancerului;
 Scade numarul anumitor celule cu functie imunologica de la nivelul epiteliului colului uterin favorizand aparitia displaziei de col uterin;
 Favorizeaza aparitia leucemiei si a cancerului in general.
Efectele fumatului la barbati:
 Scaderea nivelului de hormoni sexuali masculini;
 Impotenta sau disfunctia erectila – in Romania unul din patru barbati este afectat de impotenta;
 Micsorarea numarului si morfologiei spermatozoizilor;
 Cresterea incidentei cancerului penian.
Efectele fumatului la femei:
 Diminuarea libidoului;
 Scaderea nivelului de hormoni sexuali femini;
 Ciclu neregulat sau menstre absente;
 Diminuarea fertilitatii;
 Creste riscul de aparitie al cancerului de col uterin si al cancerului de san;
 Combinatia fumat – anticonceptionale este nociva.
Efectele fumatului la nivel pulmonar:
 Fumatul este resposabil intr-un procent de peste 80% de aparitia afectiunilor cronice;
 Riscul pentru aparitia unui cancer pulmonar este de zece ori mai mare;
 Apar mai frecvent infectii cu virusuri gripale;
 Creste incidenta infectiilor acute de cai respiratorii superioare;
 Plamanul unui fumator are nevoie de 15 ani din momentul renuntarii la fumat pentru a “semana ” cu cel al unui nefumator.
Efectele fumatului la nivel cardiovascular:
 Fumătorii au un risc dublu de afecţiuni cardiace mortale;
 O incidenţă de două ori mai mare a accidentelor vasculare cerebrale;
 Favorizarea aterosclerozei carotidiene cu depunerea in ritm accelerat a placilor de colesterol pe vase;
 Circulaţie periferică mult diminuata.
Efectele fumatului la nivelul aparatului digestiv:
 Risc de aparitie a ulcerului gastro-duodenal;
 Risc de crestere a frecventei cancerului digestiv: bucal, esofagian, colon;
 Ingalbenirea dintilor, formarea de tartru, aparitia gingivitei, diminuarea gustului si mirosului, toate sunt efecte secundare ale fumatului.
Efectele fumatului la nivelul pielii:
 Fumatul accelerează procesele de imbatranire a pielii prin favorizarea aparitiei radicalilor oxizi;
 Ingalbeneste tegumentele si fanerele (unghiile);
 Impregnează dermul cu mirosul tabagic datorat fumatului frecvent.
 Diminueaza elasticitatea pielii prin scaderea sintezei de colagen si elastina;
 Fumatul duce la disparitia stralucirii tenului – garantia unei pieli sanatoase ;
 Accentueaza pilozitatea acesteia;
 Scade vascularizatia la nivelul pielii si consecutiv si temperatura, oxigenarea si hranirea acesteia;
 Favorizează o rata de aparitie mai precoce a ridurilor faciale.
Efectele fumatului la fetusii si nou-nascuţii: Fetusi:
• Includ cresterea riscului de avort spontan; • Nastere prematura; • Nasterea unui copil mort.
Nou-nascuti:
• Scade imunitatea si creste frecventa imblonavirilor; • Greutate mica la nastere → cresterea ratei mortalitatii infantile; • Dezvoltarea copilului poate fi afectata la nivel: tactil, kinestezic, auz, vaz

REGULI DE BAZA PENTRU UN STIL DE VIATA SANATOS
-Asigurati-va o hidratare corespunzatoare (apa, ceaiuri). Hidratarea este vitala pentru functiile de baza ale organismului (reglarea temperaturii corpului, a tensiunii arteriale, realizarea digestiei,buna functionare a celulei nervoase ).
-Nu sariti peste micul-dejun. Un mic dejun sanatos asigura necesarul de energie pentru cel putin jumatate de zi. Alegerile bune, sanatoase includ paine integrala, oua, cereale, fructe , lapte degresat.
-Evitati excesul de sare, zahar , grasimi.
-Renuntati la obiceiurile daunatoare ( alcool, tutun, cafea in exces).
-Preparati-va singuri mancarea si alegeti produse naturale, de sezon.
-Respectati orarul de servire al meselor si mestecati alimentele incet, intrucat digestia acestora incepe din cavitatea bucala. Deasemenea, este important ca masa sa fie servita intr-o ambianta placuta, calda.
-Evitati sedentarismul si faceti miscare cel putin 30-40 min zilnic.
-Alternati perioadele de activitate cu perioade de repaus si evitati pe cat posibil stresul si surmenajul psihic.
-Asigurati-va un somn odihnitor de 7-8 ore pe noapte.
-Prezentati-va la medic pentru controale medicale periodice, in scopul depistarii precoce a unor afectiuni.